Analize

În cadrul acestei secţiuni, Addvances elaborează şi prezintă săptămânal analize ale diferitelor fenomene sociale, economice sau de mediu, cu scopul sprijinirii studenţilor, canalelor media dar şi profesioniştilor pentru o mai bună informare referitoare în special la aspecte ce ţin de agenda publică a fiecărei săptămâni. Pentru mai multe informaţii, şi mai ales sugestii, referitoare la Analizele săptămânale Addvances, aşteptăm cu interes să ne contactaţi.

Procesul îmbătrânirii demografice din România și Europa

Populația României se înscrie într-un trend descendent din anul 1990 și până în prezent, cauzele fiind multiple: numărul tot mai scăzut de nou-născuți, efectivul ridicat al persoanelor vârstnice, creșterea duratei medii de viață dar și puternica migrație spre vestul Europei.

La începutul anului 2012, în România trăiau, conform INS, 21.355.849 persoane, marea majoritate a acestora (64,6%) fiind adulți, 20,4% tineri, iar 15,0% – vârstnici. Proporția persoanelor de 65 de ani și peste este mai ridicată în rândul femeilor (17,5%) decât în cel al bărbaților (12,4%):

CaptureMai bine de jumătate dintre români au mediul de rezidență în orașele și municipiile țării, în timp ce 45,0% dintre persoane locuiesc în mediul rural.

Copiii de la inceputul anilor ’90 au devenit astăzi adulți, populația tânără din prezent fiind semnificativ mai scăzută. Pe de altă parte, se observă că în prezent sunt mai mulți vârstnici decât în urmă cu 20 ani.

Gradul de îmbătrânire demografică situează România pe locul 24 în Europa, într-un clasament crescător, potrivit datelor de la Eurostat. Cele mai mari valori ale acestui indicator se înregistrează în țări precum Germania, unde la 1.000 de tineri revin 1.132 persoane vârstnice, Italia (1.107,0‰), Bulgaria (1.032,2‰), Grecia (1.001,9‰) și Letonia (942,4‰). Pe de altă parte, cele mai scăzute grade de îmbătrânire corespund Azerbaijanului (183,4‰), Turciei (217,8‰), Republicii Moldova (419,4‰) și Irlandei (429,6‰).

Gradul îmbătrânirii demografice înregistrat la nivelul celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene este de 845,0‰, valoare inferioară Zonei Euro (901,9‰), dar superioară Comunității Economice Europene (țările UE28 plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia), de 842,0‰.

În România, cea mai accentuată îmbătrânire demografică este înregistrată la nivelul Municipiului București, urmată îndeaproape de regiunea de sud-vest, cea de vest și sud-est a țării, unde la 1.000 de tineri cu vârste mai mici sau egale cu 19 ani revin mai mult de 1.000 de persoane de 65 ani și peste.

Mai îmbucurătoare, dar tot cu valori ridicate, este gradul îmbătrânirii demografice din nord-estul, centrul și nord-vestul țării de 926,1‰, 919,5‰, respectiv 912,5‰.

Județul cu cea mai ridicată rată a îmbătrâniii demografice este Teleorman (1.695‰), urmat de județele Vaslui (1.278,0‰) și Olt (1.262,1‰). La polul opus, procesul îmbătrânirii afectează cel mai puțin persoanele ce trăiesc în Iași (710,4‰), Satu Mare (777,3‰) și Suceava (786,3‰).

În ceea ce privește gradul de dependență demografică, într-un clasament ascendent, România se poziționează pe locul al 12-lea între țările Europei. Cu cel mai mic număr de persoane tinere și vârstnice raportat la 1.000 de adulți, Andorra ocupă primul loc (492,2‰), fiind urmată de Republica Moldova (506,5‰), Slovacia (522,7‰), Belarus (528,7‰) și Polonia (536,6‰). La polul opus se află Franța, care are indicatorul dependenței demografice cel mai ridicat din Europa (718,4‰), fiind îndeaproape urmată de Suedia (717,4‰), Danemarca (708,2‰), Turcia (697,1‰) și Finlanda (685,3‰).

La nivelul Uniunii Europene, fiecare 1.000 de adulți trebuie să susțină 639 persoane tinere și vârstnice, mai puține decât la nivelul Zonei Euro (649,1‰), dar și comparativ cu țările Comunității Economice Europene (639,6‰). European Economic Area (EU-28 plus IS, LI, NO)

Nord-estul României este caracterizat de cel mai ridicat grad de dependență demografică (462,7‰) al țării, la diferență mică situându-se și regiunile de sud-vest (447,3‰), centru (429,7‰), sud-est (428,6‰), nord-vest (426,6‰), sud (422,8‰) și vest (403,3‰). În Municipiul București, la fiecare 1.000 de persoane adulte revin aproximativ 374 de tineri și vârstnici, înregistrându-se, astfel, cea mai scăzută valoare a dependenței demografice.

Tot județul Teleorman ocupă prima poziție dintr-un top descendent al gradului de dependență demografică, fiind urmat de județele Botoșani (517,5‰), Călărași (502,8‰), Vâlcea (502,4‰) și Giurgiu (499,9‰). Pe de altă parte, cele mai scăzute valori se înregistrează în Municipiul București (374,4‰) și județele Timiș (378,5‰), Brașov (380,1‰), Ilfov (387,4‰) și Constanța (388,0‰).

Situația nu este deloc optimistă. Copii de astăzi, din ce în ce mai puțini numeric, vor fi adulții de mâine care vor trebui să susțină financiar adulții, care, peste 20 de ani, vor ajunge la vârsta pensionării. Gradul îmbătrânirii demografice va crește, la fel ca și gradul dependenței demografice.

Contact

Sediul central al companiei ADDVANCES este în Iași, România. Compania are două puncte de lucru în Bruxelles (Belgia) și în București (România).

ROMANIA - sediul central
A: Iasi, Str. Soseaua Nicolina 155
T: 0040 728­ 082 102
F: 0040 332­ 404 729
E: Office@Addvances.ro

ROMANIA - Bucuresti
A: Str. Polonă nr. 55, Sector 1
T: 0040 374­ 050 597
F: 0040 332­ 404 729
E: Bucuresti@Addvances.ro